Popoare lingviste

Santuar este loc sfantă unde se desfăşoară ceremonirile religioase, probabil organizate de către unele popoare lingviste.

Dacii şi romanii vorbeau aceeaşi limbă

Conflictul dacilori şi a romanilor este că vorbeau aceiaşi limbă.

Dacii nu îi suportau pe romani pentru că vorbeau aceeaşi limbă cu ei.
Probabil motivul de ceartă al multor cupluri este şi acum faptul că soţul vorbeşte aceeaşi limbă cu soţia. Se pare că soluţia este foarte simplă: pentru a evita conflictele trebuie să ne căsătorim cu persoane care vorbesc altă limbă. Nu te înţelegi, nu te cerţi. Genial.

Religia geto-dacilor este romano catolică.
No comment.

Epoca de piatră, cuţit de ceramică, sticla de ceramică. vase din pământ, pietre, ceramică. Sol de pământ, fier de metal, copaci de lemn, pomi de copaci, burghiu de lemn, elefanţi, sticlă de peşte. Se fac multe lucruri din lut (ceramică), dar cuţite nu am mai pomenit.

Si(n)cretismul este o sticlă de porţelan şi care este oameni geto-dacilor.
No comment.

Românul s-a născut creştin

Romanii l-ar fi bătut bine pe Decebal cam ca în bancul ăla cu "prima zi n-am văzut nimic, a doua zi nimic...a treia zi am început să văd puţin cu ochiul stâng" din moment ce nu a mai putut să facă nimic. Perioada sa de neputinţă nu este specificată. Doar perioada în care a fost batut...se pare că a fost întinsă pe 4 ani.

Am aflat cu stupoare că poporul român s-a născut şi creştin pe lângă poet. Şi nu orice fel de creştin, ci catolic. Şi nu orice catolici, ci s-a format din geto-daci catolici, cărora le era "naşpa" că nu puteau să se transfere în ortodoxi ceea ce ar fi putut cu uşurinţă fi considerat transferul antichităţii şi probabil romani budişti. Astfel puteau fi transferaţi Zamolxisinho de la FC Sarmizegetusa, Decebal Carlos de la AC Napoca sau Deceneu Zidane de la FC Drobeta în schimbul lui Traian Beckham de la AC Roma.

Şi într-o nouă precizare total pe lângă subiect ne este dezvăluită perioada în care a fost contruită Epoca de piatră. Se pare că între anii 80-91, lucrările la aceasta fiind întrerupte pe perioada unei bătălii.

Omul care face orientul antic este zeităţile

Din episodul anterior am aflat că armele într-adevăr erau ocupaţia lor, alături de unelte şi ocupaţie. Acum aflăm că de fapt tot bătaia era pe primul loc. Chiar şi când venerau ei se băteau. Obiceiurile omului preistoric erau legate toate de bătaie. Bineînţeles că şi ei, ca şi orice oameni, câteodată erau răi şi câteodată erau luni. Sau marţi. Dar nu trecuţi de miercuri.





Ca şi cult, spre deosebire de viitorii greci, ei plantau orice, fiind o societate capitalistă incipientă, ei crezând în troc.

Se pare că domnul nostru este bine documentat, ştiind că regii Orientului antic erau consideraţi zeităţi pe pământ, explicând foarte simplu prin propoziţia Omul care face orientul antic este zeităţile.

De asemenea aflăm ca pictură este de fapt termenul acordat pictorului preistoric, iar trocul este o putere foarte mare...ca să dam un exemplu intr-o propoziţie pe înţelesul tuturor: "Incredibilul Hulk se umplea de troc" sau "Incredibilul Hulk se troca."

Dacă omul preistoric...de fapt când omul preistoric se bătea, el se zoomora, adică se omorau cu animale. Preferata publicului era omorârea prin lovirea cu marmota. Apoi sugrumarea cu iepurele sau ghilotinarea cu cocoşul de munte.

Se ocupau cu uneltele

Eu o singură chestie nu înţeleg...cu ce se ocupau ăştia? Deci se ocupau cu ceva la care drept unelte foloseau uneltele şi ocupaţia. Asta e destul de clar. Dar ce legatură are pe ce dormeau cu descoperirea metalului?

Scobitul...nu doar penru nas

Suveranul Orientului antic se pare ca trebuia sa fie un bătăuş din moment ce atribuţia lui principală era să se bată. Deci trageţi şi voi învăţături...ca să fii şef trebuie mai întâi să ştii să te baţi, apoi vine partea cu pregatirea.

Aflăm totuşi că pictura a progresat şi ea foarte mult, de la nivelul în care era scobită in peretele peşterilor, trecând prin mai multe etape de evoluţie până să ajungă ceea ce este astăzi arta modernă: 2 puncte şi o linie. Diferenţă nu prea mare, dacă stau să mă gândesc, având în vedere că nici picturile rupestre în majoritatea lor nu erau mai mult de câteva linii şi câteva puncte...ceea ce mă face sa mă întreb...totuşi atunci e vorba de evoluţie? Sau e ca şi în "fashion"... o sa ajungem să reluăm stiluri trecute dar adaptate la nevoile "mondene"?

Prostia omului preistoric

O lucrare cu caracter aproape telenovelistic, cuprinde viaţa omului începând cu preistoria şi ajungând până la inventarea prafului de puşcă şi a armelor de foc. Aparent este adevărat ce se spune, că în spatele fiecărui bărbat puternic se află o femeie puternică. Omul preistoric nu ştia nici măcar să "beie" apă până să cunoască femeia, evident preistorică şi ea. A fost dragoste la prima vedere, femeia de fapt transformând barbatul în om. Probabil că femeia a fost undeva sus-pusă din moment ce "a făcut om" din bărbatul preistoric. Acum având în vedere că nu existau clase sociale la momentul respectiv trebuie doar să presupunem ca femeia era mai sus-pusă pe vreo creangă din copacul în care probabil s-au întâlnit cei doi. Acţionând invers faţă de cum acţiona kriptonita asupra lui Superman, femeia îi induce bărbatului puteri supraomeneşti, capacităţi intelectuale nemaiîntâlnite până atunci el începând să inventeze arme după arme, cuţite, pistoale şi puşti pentru a îşi dota peştera corespunzător. Omul preistoric se deplasa cu tancul la vanătoarea de mamuţi, după ce, bineînţeles, în prealabil se făcea o recunoaştere aeriană. Trupele speciale de paraşutişti aterizau în spatele turmei creând confuzie, după care urma un asalt direct cu vânători de munte. După ce muntele era răpus, bărbatul preistoric îl tranşa şi îl aducea acasă femeii.

Omul preistoric credea în diferite fiinţe supranaturale, începând de la Dumnezeu până la sirene şi vampiri. Aceştia formau o triadă, progeniturile lor formând ulterior panteonul zeităţilor greceşti, romane, indiene, sud-americane etc. Dacă stăm să ne gândim un pic, are şi logică. La fel ca în orice mitologie, trebuie să fie câteva zeităţi de bază, cele care controlează cerul, pamântul şi apele. Adică Dumnezeu cu cerul, vampirii cu pământul şi sirenele cu apa. Aceste zeităţi îl protejau pe rege când mergea la bătaie să mai caftească nişte vecini. După ce se întorcea de la "intervenţie" se organiza un mare festival, oamenii costumându-se şi dansând pentru a venera aceste zeităţi. Oamenii preistorici cântau pe ritmuri de "Melodica", indentificată astăzi ca fiind precursorul formaţiei Metallica de astăzi.

*scrisul este cu caractere româneşti, deci unde nu e scris cu ş, ţ, ă, î, â este pentru ca am vrut să respect textul original.

Test

1. Descrieţi viaţa omului preistor până la descoperirea metalului (unelte, arme, ocupaţi
2. Cum se manifestă viaţa spirituală în preistorie? (obiceiuri, culte etc)
3. Care erau atribuţile suveranului în Orietul antic?
4. Definiţi termeni (neolitic troc, pictură rupestă zoomorf


1: Omul preistoric a fost foart prost nu ştia nimic nici să beie apă da după mulţi ani a ştiut să vâneze şi să beie apă da odată a apărut o femeie preistorică şi a văzut omul preistoric şi ia plăcut sa dus la ea şi a şi sa cunoscu după mulţi ani au devenit oameni şi aşa a făcut arme suliţă sabie cuţit puşcă pistol au mai făcut şi uneltele sapă greblă lopată

2omul preistori credea în Dumnezeu în sirene în vampiri şi crede în fecaare iei avea multe obiceiuri să danseze să se costumeze

3. Regele avea puterea de a conduce regatu de a conduce de a conduce armata la bătaie iel mai conducea tot

4 melodic înseamnă epoca metalului

troc înseamnă

pictură înseamnă picturi desenate

Stilul harhitectural rromanic

Stil opulent prin excelenţă, stilul rromanic îşi are originile în goticul târziu spre baroc. Indiferent de domeniul în care se regăseşte, stilul rromanic se caracterizează prin utilizarea exagerată a aurului şi a marmurei, respectiv a bogăţiei folosirii detaliilor ce simbolizează lucruri ce se pot interpreta cu uşurinţă şi lipsă de ambiguitate: "eu am bani".

Nu întâmplător, clădirile rromanice, atât cele "subvenţionate" de cetăţenii români cât şi cele "subvenţionate" de cetăţeni sau corporaţii străine au fost construite în spaţii largi, având prin concepţie şi structură o succesiune de intrări, holuri, încăperi, coridoare, scări interioare şi exterioare, pasaje spre buda din fundul curţii, săli de recepţie, coliba unchiului Tom, crescând progresiv în volum, grandoare şi opulenţă cu toate că numai o cameră este practic locuită.

Printre caracteristicile de bază ale acestui stil trebuie să amintim gardul înalt din fier forjat întărit cu geamuri termopan, coloane masive de marmură care să poată susţine turnuleţele aurite de pe acoperiş, iar în curte lângă Mercedesul cu numere de Elveţia, poziţionaţi cu fundul spre trecători, 2 cai frumoşi...maxim 6.
Interiorul este de obicei decorat cu scene biblice în care apar cei 37 de "erahei". După ce construcţia este terminată, ea trebuie activată. Dacă iniţial acest procedeu era efectuat de domnitor, unul dintre cei mai cunoscuţi fiind Ştefan cel Mare care aparent a "activat" 47 de mănăstiri în Moldova, acum după ce construcţia e terminată, ea trebuie prezentată celor 3 ierarhi care locuiesc în Iaşi.

Trebuie totuşi să amintim şi de harhictetură, o variaţie a harhitecturii rromanice, stil dezvoltat predominant în mediul rural, având o înclinaţie spre ornamentarea cornişelor cu burlane.

Arhitectura este alfabetul giganţilor; este cel mai mare set de simboluri realizate vreodată pentru a întâlni privirile oamenilor. (G.K. Chesterton)

Problema cu arhitectura poate apărea când eşti şi analfabet, şi nici nu eşti gigant. Sper că nu mai încape dubiu că lucrările sunt copiate una de pe alta, şi la fel de mult sper că nu voi fi eu acuzat pentru vocabularul respectivilor sau pentru lipsa lor de logică sau coerenţă.

Ilie exploratoru'

Trebuie să recunosc ca nu ştiu ce scrie pe piatra de mormânt a marelui nostru poet naţional Mihai Eminescu (folosesc această formulare nu pentru că sunt neapărat de acord, ci pentru că aşa e sintagma...ca Mutu Briliantul, Sexy Brăileanca, Eleva Porno, Piticul Porno, Hamsterul Porno, Scaunul Porno, şi alte pornoşaguri care ocupă până la refuz mintea românului de rând)...dar sunt convins că pe piatra sa funerară nu scrie "Aici odihneşte Mihai Eminescu, mare voievod şi domn al New York-ului, Washington-ului şi a tuturor statelor Americii".

Ce mai putem aminti de marele nostru explorator de renume internaţional, Ilie? Încă de la o vârstă foarte fragedă, lui Ilie îi plăcea să descopere lucruri noi. A ţinut un jurnal foarte complex cu minunatele sale călătorii, de la livada cu vişini din spatele casei pâna la cămara cu zacuscă a mătuşii Paraschiva. Copilărind în Caracal, micuţul Ilie era fascinat de gara oraşului, obişnuind să se aventureze mai mereu prin trenurile goale din gară. În zilele frumoase obişnuia să îl viziteze pe tatăl său, pe strada Libertăţii; se vedea că era om important deoarece avea multă protecţie, până şi uşile aveau gratii pentru a ţine la distanţă orice tentativă de a afla informaţii preţioase despre rutele sale. Tatăl lui Ilie, Bobiţă, cum îi spuneau prietenii, a fost nevoit să se întoarcă din expediţia sa după ce a fost surprins de băştinaşii parizieni explorând un depozit de parfumuri. Ilie a invăţat multe de la tatăl său, care l-a pregătit de mic să îi calce pe urme. Ajuns la vârsta adolescenţei, Ilie s-a hotărât să îşi urmeze destinul şi şi-a cumpărat bilet la prima caravană de căruţe disponibilă. Din păcate ... o să las povestea neterminată.

*scrisul este cu caractere româneşti, deci unde nu e scris cu ş, ţ, ă, î, â este pentru ca am vrut să respect textul original.

Test
1. Conolizarea Americi de Sud.
2. Ce în seamnă renaşterea.
3. Numiţi doi exploraturi descoperile lor.

2. Renaştere în seamnă un suflet născut pe lume.
3. Numeşte doi exploraturi descoperitirela lor
- Decebalt
- Ilie

1. America este o ţară care a fost domnită de Mihai Eminescu domnitura al arMerci.

*ultimul cuvânt probabil trebuia să fie conchistador, aruncat acolo să fie...nu am înţeles exact literele, poate mă lămuriţi voi.

Grecii, inventatorii culturii...de porumb

Test de evaluare.












Avem parte de o cu totul altă viziune asupra societăţii antice greceşti. Pe lângă constatarea stupefiantă cum că locuitorii Spartei şi ai Atenei erau un grup de oameni, aflăm că cele două oraşe nu se duşmăneau suficient ca să se lupte între ele chiar dacă Atena avea mai mult aur şi argint decât Sparta. Cu toate acestea locuitorii Spartei erau la fel de bogaţi ca şi cei ai Atenei. Aflăm de asemenea ca grecii credeau în zeul lor, care este anonim în primă fază; la încercarea a doua primim o confesiune scrisă cum că de fapt autoarea nu cunoaşte identitatea zeităţii, însă nu înainte de a ne consolida bine informaţia că grecii erau foarte credincioşi.
Mai departe, aflăm că grecilor le plăcea să vâneze mâncarea şi nu o cumpărau; în aceste scopuri, fiind şi mari inventatori, au creat capcane pentru carnea afumată, măslinele erau vânate cu cornete, iar portocalele erau hăituite cu câini; grâul avea un statut special, fiind domesticit. Grecii au fost iubitori de cultură, de aceea ei au inventat cultura de porumb. Nu mare le-a fost dezamăgirea când Oracolul de la Delphi le-a prezis că nu o vor putea pune în practică decât după ce va fi adus din America de Sud (descoperită în 1492 de Cristofor Columb). Mica noastră autoare, cu toate că îi prezintă pe greci ca fiind foarte deştepţi, nu discriminează, precizând că ei totuşi erau ca alţii, având aceleaşi preocupări.
Finalul lucrării ne aduce subiectul despre traci despre care aflăm că erau un neam de şomeri. Vânatul mâncării, obicei deprins probabil de la greci şi adaptat la condiţiile lor de viaţă, trebuie să se facă cu grijă, deoarece mâncarea este mult mai periculoasă în regiunile locuite de traci. Autoarea ni-i prezintă pe traci ca fiind un popor de şomeri cu mulţi bani şi tupeişti (având curaj în luptă)...probabil dacă s-ar fi cerut detalii la subiect mai erau numite şi anumite aspecte ale culturii materiale ale acestora cum ar fi articolele de îmbrăcăminte specifice: pălăriile şi pantofii cu lac, iar ca accesoriu burlanul.

Textul reprezintă un caz clasic de povestire prin evitare. Subiectele sunt luate în ansamblu şi se poate observa foarte clar lipsa oricărui element identificator. Scrise aceleaşi idei de mai multe ori pentru a ocupa spaţiu cât mai mult, probabil în speranţa că va impresiona măcar cantitativ. În afară de Sparta şi Atena, nu mai apar nume, ani, opere, termeni din care să reiasă că este vorba de greci. Nivelul de abureală însă este destul de ridicat pentru clasa a V-a:

*scrisul este cu caractere româneşti, deci unde nu e scris cu ş, ţ, ă, î, â este pentru ca am vrut să respect textul original.

Test de evaluare

1. Comparat locuitori Spartei cu cei ai Atenei.
2. Prezentati cultura elenistic
ă în maxim o jumate de pag.
3. Traci.

_Rezolvarea_

1. Locuitori Spartei sunt tot asa de bogaţi ca şi cei din Atena. Locuitori Sparte au construit multe lucruri de la căsuţe până la arme. Ei nu erau aşa duşmani ca să se lupte între ei. Ei erau un grup de oameni. Atena are mai mult aur, argint de cât Sparta.

2. Grecii erau foarte credincios şi pentru asta credeau în zeul lor. Ei vânau mâncare şi nu o cumpărau. Greci erau foarte pretenţioşi, dar foarte deştepţi, pentru că au inventat multe lucruri pri car lucruri de măsura şcolară. La un moment dat ei au inventat scoala şi cultura : porumbul şi toate astea. Cum spuneam ei erau foarte credincioş şi de aceia ei credeau în zeul lor pe care eu nu stiu cum îl chiamă. Greci erau foarte deştepţi. Ca ori ce alţi se ocupau cu mestesugurile, amimalele.

3. Deci în mare ideia de bază este ca la Sparta şi Atena şi Grecia. Ocupaţia lor era că vânau cu grija mâncare şi cu ocupaţiile stau cam prost. Dar nu pot spune altceva decât că nu aveau alte ocupati. Ei aveau mult curaj în luptă. Dar ei erau şi bogati.

tribut = bani, mestesuguri

*Tribut - Obligaţie (în bani sau în bunuri) pe care o impunea o putere cuceritoare unui popor învins şi care se plătea la date fixe;

Ana avea niste mere...

Din ciclul "Ana are mere", avem de-a face cu o capodoperă semnată de un autor pe care cel mai bine îl păstrăm anonim, sperând că aspiraţiile sale politice să se menţină la minim. Nu sunt eu detectiv sau ceva...dar cred că ceva este posibil să se fi întâmplat între lecţia de bastonaşe şi lecţia cu sistemele europene de guvernământ din secolul XIX.

Citind această temă de casă intrăm în lumea autorului, în universul său, unde găsim imediat personajul principal mergând la vot cenzitar. Mama, alături de Alin, sunt cele două personaje cheie din viaţa autorului. Se vede încă de la început că avem de-a face cu un conflict doctrinar între cei doi, ceea ce îl frustrează pe autor, el fiind prins la mijloc. Oamenii, ca personaj secundar colectiv, merg la "naţiune" unde îşi îndeplinesc datoriile civice probabil stând într-un miting. Este foarte clar că mama este o conservatoare ea mergând la votul cenzitar, probabil imediat după ce vine de la piaţă pentru a nu prinde coadă la reforma electorală. Ea investeşte însă banii din casă, banii din profitul lui Alin, ceea ce creează tensiuni la nivelul familiei. Alin pe de altă parte nu merge decât de după-masă la plebiscit, fiind ocupat cu afacerile sale din care obţine profit mare. El este liberalul casei; el este adeseori însoţit de Capital, câinele său. Ambele personaje îşi exercită datoriile civice într-o societate semi-democratică, sugerată de ideea votului cenzitar.

Ca să fie mai pe înţelesul lumii, voi da şi definiţiile corecte ale termenilor înainte de transcrierea textului original. De asemenea scrisul este cu caractere româneşti, deci unde nu e scris cu ş, ţ, ă, î, â este pentru ca am vrut să respect textul original.

Votul cenzitar este sistemul electoral practicat pe scară largă înainte de instituirea votului universal, care consta în recunoaşterea calităţii de alegător şi implicit a dreptului de vot cetăţenilor care aveau un anumit venit anual evaluabil în titluri de proprietate imobiliară (terenuri, clădiri) sau stabilit în funcţie de cuantumul impozitelor plătite anual asupra veniturilor încasate.
Plebiscit este consultarea prealabilă a cetăţenilor, care urmează să se pronunţe prin "da" sau "nu" asupra unui proiect de lege sau a unui act de stat de o importanţă deosebită.
Naţiune este o comunitate stabilă de oameni constituită istoriceşte şi apărută pe baza unităţii de limbă, de teritoriu, de viaţă economică şi de factură psihică, manifestate în particularităţile specifice ale culturii. (NODEX)
Capitalul este 1. o avuţie sub formă de bani, de mărfuri, de bunuri materiale în genere. 2. Bani, sumă (mare) de bani (investiţi într-o afacere)
Profitul este venitul adus de capitalul utilizat într-o întreprindere, reprezentând diferenţa dintre încasările efective şi totalul cheltuielilor aferente.

Evaluare si consilidare a cunostiintelor

I. Definitii următorii termeni si alcatuiti cu fiecare dintre ei cate o propoziţie: vot cenzitar, plebiscit, natiune, capital, profit.

1. Mama a fost la vot cenzitar.
2. Alin a fost ieri dupamasă la plebiscit.
3. Oamenii au fost la natiune.
4. Mama a investit multi bani din casă.
5. Alin a avut profit mare.


II. Numiti Instutia din perioadă Consalatului corespunzatoare uneia din trei atributiile: are drept de veto, redactează legiile, sanctionează legiile, votează bugetu.

Limba noastră-i o comoară

Să începem cu contextul. Februarie 2008. Zi normală de iarnă, sesiunea specială de Capacitate. Elevii care nu au promovat capacitatea, mulţi dintre ei fiind inscrişi la scoala profesională, primesc a doua şansă de a da Capacitatea pentru ca după terminarea celor 13 clase să poată da Bacalaureatul.
Materia: Limba şi literatura română.
Subiectul: o scrisoare de la Iulian, membru al unei trupe de teatru, către părinţi, în care sa povestească despre oraş, spectacol etc.
Iată ce a ieşit (voi scrie cuvânt cu cuvânt textul, dovada o aveţi alături):

*scrisul este cu caractere româneşti, deci unde nu e scris cu ş, ţ, ă, î, â este pentru ca am vrut să respect textul original.

Dragă . Mamă şi Tată

Am sosit la Vaslui dimineaţa devreme. Drumul a fost foarte Greu. era.şi era Ploioş şi este totul este bine.
Astăzi o sa vizităm orajul. dar. gastele noaste niau dat. un autobuz. şi mergem. la un. teatru.
Şi din. multe. Formaţi din. toate judeţele.
Au ajus. la tiatru. Naţional.
Şi mâne. în.ţepem spetacol dar nu. mergem prin, dar pe ultimul.
Dragă Mamă şi tată mie dor de. voi să vă. văt. şi m-e. drag de voi.
De bea aştept să vin acasă că nu mai în plate. în ecsicursie că mam plitisit în Gazare.
Şi vă pupă Drag. Iulian.

Senetura Vaslui
18.06.2007