Grecii, inventatorii culturii...de porumb

Test de evaluare.












Avem parte de o cu totul altă viziune asupra societăţii antice greceşti. Pe lângă constatarea stupefiantă cum că locuitorii Spartei şi ai Atenei erau un grup de oameni, aflăm că cele două oraşe nu se duşmăneau suficient ca să se lupte între ele chiar dacă Atena avea mai mult aur şi argint decât Sparta. Cu toate acestea locuitorii Spartei erau la fel de bogaţi ca şi cei ai Atenei. Aflăm de asemenea ca grecii credeau în zeul lor, care este anonim în primă fază; la încercarea a doua primim o confesiune scrisă cum că de fapt autoarea nu cunoaşte identitatea zeităţii, însă nu înainte de a ne consolida bine informaţia că grecii erau foarte credincioşi.
Mai departe, aflăm că grecilor le plăcea să vâneze mâncarea şi nu o cumpărau; în aceste scopuri, fiind şi mari inventatori, au creat capcane pentru carnea afumată, măslinele erau vânate cu cornete, iar portocalele erau hăituite cu câini; grâul avea un statut special, fiind domesticit. Grecii au fost iubitori de cultură, de aceea ei au inventat cultura de porumb. Nu mare le-a fost dezamăgirea când Oracolul de la Delphi le-a prezis că nu o vor putea pune în practică decât după ce va fi adus din America de Sud (descoperită în 1492 de Cristofor Columb). Mica noastră autoare, cu toate că îi prezintă pe greci ca fiind foarte deştepţi, nu discriminează, precizând că ei totuşi erau ca alţii, având aceleaşi preocupări.
Finalul lucrării ne aduce subiectul despre traci despre care aflăm că erau un neam de şomeri. Vânatul mâncării, obicei deprins probabil de la greci şi adaptat la condiţiile lor de viaţă, trebuie să se facă cu grijă, deoarece mâncarea este mult mai periculoasă în regiunile locuite de traci. Autoarea ni-i prezintă pe traci ca fiind un popor de şomeri cu mulţi bani şi tupeişti (având curaj în luptă)...probabil dacă s-ar fi cerut detalii la subiect mai erau numite şi anumite aspecte ale culturii materiale ale acestora cum ar fi articolele de îmbrăcăminte specifice: pălăriile şi pantofii cu lac, iar ca accesoriu burlanul.

Textul reprezintă un caz clasic de povestire prin evitare. Subiectele sunt luate în ansamblu şi se poate observa foarte clar lipsa oricărui element identificator. Scrise aceleaşi idei de mai multe ori pentru a ocupa spaţiu cât mai mult, probabil în speranţa că va impresiona măcar cantitativ. În afară de Sparta şi Atena, nu mai apar nume, ani, opere, termeni din care să reiasă că este vorba de greci. Nivelul de abureală însă este destul de ridicat pentru clasa a V-a:

*scrisul este cu caractere româneşti, deci unde nu e scris cu ş, ţ, ă, î, â este pentru ca am vrut să respect textul original.

Test de evaluare

1. Comparat locuitori Spartei cu cei ai Atenei.
2. Prezentati cultura elenistic
ă în maxim o jumate de pag.
3. Traci.

_Rezolvarea_

1. Locuitori Spartei sunt tot asa de bogaţi ca şi cei din Atena. Locuitori Sparte au construit multe lucruri de la căsuţe până la arme. Ei nu erau aşa duşmani ca să se lupte între ei. Ei erau un grup de oameni. Atena are mai mult aur, argint de cât Sparta.

2. Grecii erau foarte credincios şi pentru asta credeau în zeul lor. Ei vânau mâncare şi nu o cumpărau. Greci erau foarte pretenţioşi, dar foarte deştepţi, pentru că au inventat multe lucruri pri car lucruri de măsura şcolară. La un moment dat ei au inventat scoala şi cultura : porumbul şi toate astea. Cum spuneam ei erau foarte credincioş şi de aceia ei credeau în zeul lor pe care eu nu stiu cum îl chiamă. Greci erau foarte deştepţi. Ca ori ce alţi se ocupau cu mestesugurile, amimalele.

3. Deci în mare ideia de bază este ca la Sparta şi Atena şi Grecia. Ocupaţia lor era că vânau cu grija mâncare şi cu ocupaţiile stau cam prost. Dar nu pot spune altceva decât că nu aveau alte ocupati. Ei aveau mult curaj în luptă. Dar ei erau şi bogati.

tribut = bani, mestesuguri

*Tribut - Obligaţie (în bani sau în bunuri) pe care o impunea o putere cuceritoare unui popor învins şi care se plătea la date fixe;