Ilie exploratoru'

Trebuie să recunosc ca nu ştiu ce scrie pe piatra de mormânt a marelui nostru poet naţional Mihai Eminescu (folosesc această formulare nu pentru că sunt neapărat de acord, ci pentru că aşa e sintagma...ca Mutu Briliantul, Sexy Brăileanca, Eleva Porno, Piticul Porno, Hamsterul Porno, Scaunul Porno, şi alte pornoşaguri care ocupă până la refuz mintea românului de rând)...dar sunt convins că pe piatra sa funerară nu scrie "Aici odihneşte Mihai Eminescu, mare voievod şi domn al New York-ului, Washington-ului şi a tuturor statelor Americii".

Ce mai putem aminti de marele nostru explorator de renume internaţional, Ilie? Încă de la o vârstă foarte fragedă, lui Ilie îi plăcea să descopere lucruri noi. A ţinut un jurnal foarte complex cu minunatele sale călătorii, de la livada cu vişini din spatele casei pâna la cămara cu zacuscă a mătuşii Paraschiva. Copilărind în Caracal, micuţul Ilie era fascinat de gara oraşului, obişnuind să se aventureze mai mereu prin trenurile goale din gară. În zilele frumoase obişnuia să îl viziteze pe tatăl său, pe strada Libertăţii; se vedea că era om important deoarece avea multă protecţie, până şi uşile aveau gratii pentru a ţine la distanţă orice tentativă de a afla informaţii preţioase despre rutele sale. Tatăl lui Ilie, Bobiţă, cum îi spuneau prietenii, a fost nevoit să se întoarcă din expediţia sa după ce a fost surprins de băştinaşii parizieni explorând un depozit de parfumuri. Ilie a invăţat multe de la tatăl său, care l-a pregătit de mic să îi calce pe urme. Ajuns la vârsta adolescenţei, Ilie s-a hotărât să îşi urmeze destinul şi şi-a cumpărat bilet la prima caravană de căruţe disponibilă. Din păcate ... o să las povestea neterminată.

*scrisul este cu caractere româneşti, deci unde nu e scris cu ş, ţ, ă, î, â este pentru ca am vrut să respect textul original.

Test
1. Conolizarea Americi de Sud.
2. Ce în seamnă renaşterea.
3. Numiţi doi exploraturi descoperile lor.

2. Renaştere în seamnă un suflet născut pe lume.
3. Numeşte doi exploraturi descoperitirela lor
- Decebalt
- Ilie

1. America este o ţară care a fost domnită de Mihai Eminescu domnitura al arMerci.

*ultimul cuvânt probabil trebuia să fie conchistador, aruncat acolo să fie...nu am înţeles exact literele, poate mă lămuriţi voi.

Grecii, inventatorii culturii...de porumb

Test de evaluare.












Avem parte de o cu totul altă viziune asupra societăţii antice greceşti. Pe lângă constatarea stupefiantă cum că locuitorii Spartei şi ai Atenei erau un grup de oameni, aflăm că cele două oraşe nu se duşmăneau suficient ca să se lupte între ele chiar dacă Atena avea mai mult aur şi argint decât Sparta. Cu toate acestea locuitorii Spartei erau la fel de bogaţi ca şi cei ai Atenei. Aflăm de asemenea ca grecii credeau în zeul lor, care este anonim în primă fază; la încercarea a doua primim o confesiune scrisă cum că de fapt autoarea nu cunoaşte identitatea zeităţii, însă nu înainte de a ne consolida bine informaţia că grecii erau foarte credincioşi.
Mai departe, aflăm că grecilor le plăcea să vâneze mâncarea şi nu o cumpărau; în aceste scopuri, fiind şi mari inventatori, au creat capcane pentru carnea afumată, măslinele erau vânate cu cornete, iar portocalele erau hăituite cu câini; grâul avea un statut special, fiind domesticit. Grecii au fost iubitori de cultură, de aceea ei au inventat cultura de porumb. Nu mare le-a fost dezamăgirea când Oracolul de la Delphi le-a prezis că nu o vor putea pune în practică decât după ce va fi adus din America de Sud (descoperită în 1492 de Cristofor Columb). Mica noastră autoare, cu toate că îi prezintă pe greci ca fiind foarte deştepţi, nu discriminează, precizând că ei totuşi erau ca alţii, având aceleaşi preocupări.
Finalul lucrării ne aduce subiectul despre traci despre care aflăm că erau un neam de şomeri. Vânatul mâncării, obicei deprins probabil de la greci şi adaptat la condiţiile lor de viaţă, trebuie să se facă cu grijă, deoarece mâncarea este mult mai periculoasă în regiunile locuite de traci. Autoarea ni-i prezintă pe traci ca fiind un popor de şomeri cu mulţi bani şi tupeişti (având curaj în luptă)...probabil dacă s-ar fi cerut detalii la subiect mai erau numite şi anumite aspecte ale culturii materiale ale acestora cum ar fi articolele de îmbrăcăminte specifice: pălăriile şi pantofii cu lac, iar ca accesoriu burlanul.

Textul reprezintă un caz clasic de povestire prin evitare. Subiectele sunt luate în ansamblu şi se poate observa foarte clar lipsa oricărui element identificator. Scrise aceleaşi idei de mai multe ori pentru a ocupa spaţiu cât mai mult, probabil în speranţa că va impresiona măcar cantitativ. În afară de Sparta şi Atena, nu mai apar nume, ani, opere, termeni din care să reiasă că este vorba de greci. Nivelul de abureală însă este destul de ridicat pentru clasa a V-a:

*scrisul este cu caractere româneşti, deci unde nu e scris cu ş, ţ, ă, î, â este pentru ca am vrut să respect textul original.

Test de evaluare

1. Comparat locuitori Spartei cu cei ai Atenei.
2. Prezentati cultura elenistic
ă în maxim o jumate de pag.
3. Traci.

_Rezolvarea_

1. Locuitori Spartei sunt tot asa de bogaţi ca şi cei din Atena. Locuitori Sparte au construit multe lucruri de la căsuţe până la arme. Ei nu erau aşa duşmani ca să se lupte între ei. Ei erau un grup de oameni. Atena are mai mult aur, argint de cât Sparta.

2. Grecii erau foarte credincios şi pentru asta credeau în zeul lor. Ei vânau mâncare şi nu o cumpărau. Greci erau foarte pretenţioşi, dar foarte deştepţi, pentru că au inventat multe lucruri pri car lucruri de măsura şcolară. La un moment dat ei au inventat scoala şi cultura : porumbul şi toate astea. Cum spuneam ei erau foarte credincioş şi de aceia ei credeau în zeul lor pe care eu nu stiu cum îl chiamă. Greci erau foarte deştepţi. Ca ori ce alţi se ocupau cu mestesugurile, amimalele.

3. Deci în mare ideia de bază este ca la Sparta şi Atena şi Grecia. Ocupaţia lor era că vânau cu grija mâncare şi cu ocupaţiile stau cam prost. Dar nu pot spune altceva decât că nu aveau alte ocupati. Ei aveau mult curaj în luptă. Dar ei erau şi bogati.

tribut = bani, mestesuguri

*Tribut - Obligaţie (în bani sau în bunuri) pe care o impunea o putere cuceritoare unui popor învins şi care se plătea la date fixe;

Ana avea niste mere...

Din ciclul "Ana are mere", avem de-a face cu o capodoperă semnată de un autor pe care cel mai bine îl păstrăm anonim, sperând că aspiraţiile sale politice să se menţină la minim. Nu sunt eu detectiv sau ceva...dar cred că ceva este posibil să se fi întâmplat între lecţia de bastonaşe şi lecţia cu sistemele europene de guvernământ din secolul XIX.

Citind această temă de casă intrăm în lumea autorului, în universul său, unde găsim imediat personajul principal mergând la vot cenzitar. Mama, alături de Alin, sunt cele două personaje cheie din viaţa autorului. Se vede încă de la început că avem de-a face cu un conflict doctrinar între cei doi, ceea ce îl frustrează pe autor, el fiind prins la mijloc. Oamenii, ca personaj secundar colectiv, merg la "naţiune" unde îşi îndeplinesc datoriile civice probabil stând într-un miting. Este foarte clar că mama este o conservatoare ea mergând la votul cenzitar, probabil imediat după ce vine de la piaţă pentru a nu prinde coadă la reforma electorală. Ea investeşte însă banii din casă, banii din profitul lui Alin, ceea ce creează tensiuni la nivelul familiei. Alin pe de altă parte nu merge decât de după-masă la plebiscit, fiind ocupat cu afacerile sale din care obţine profit mare. El este liberalul casei; el este adeseori însoţit de Capital, câinele său. Ambele personaje îşi exercită datoriile civice într-o societate semi-democratică, sugerată de ideea votului cenzitar.

Ca să fie mai pe înţelesul lumii, voi da şi definiţiile corecte ale termenilor înainte de transcrierea textului original. De asemenea scrisul este cu caractere româneşti, deci unde nu e scris cu ş, ţ, ă, î, â este pentru ca am vrut să respect textul original.

Votul cenzitar este sistemul electoral practicat pe scară largă înainte de instituirea votului universal, care consta în recunoaşterea calităţii de alegător şi implicit a dreptului de vot cetăţenilor care aveau un anumit venit anual evaluabil în titluri de proprietate imobiliară (terenuri, clădiri) sau stabilit în funcţie de cuantumul impozitelor plătite anual asupra veniturilor încasate.
Plebiscit este consultarea prealabilă a cetăţenilor, care urmează să se pronunţe prin "da" sau "nu" asupra unui proiect de lege sau a unui act de stat de o importanţă deosebită.
Naţiune este o comunitate stabilă de oameni constituită istoriceşte şi apărută pe baza unităţii de limbă, de teritoriu, de viaţă economică şi de factură psihică, manifestate în particularităţile specifice ale culturii. (NODEX)
Capitalul este 1. o avuţie sub formă de bani, de mărfuri, de bunuri materiale în genere. 2. Bani, sumă (mare) de bani (investiţi într-o afacere)
Profitul este venitul adus de capitalul utilizat într-o întreprindere, reprezentând diferenţa dintre încasările efective şi totalul cheltuielilor aferente.

Evaluare si consilidare a cunostiintelor

I. Definitii următorii termeni si alcatuiti cu fiecare dintre ei cate o propoziţie: vot cenzitar, plebiscit, natiune, capital, profit.

1. Mama a fost la vot cenzitar.
2. Alin a fost ieri dupamasă la plebiscit.
3. Oamenii au fost la natiune.
4. Mama a investit multi bani din casă.
5. Alin a avut profit mare.


II. Numiti Instutia din perioadă Consalatului corespunzatoare uneia din trei atributiile: are drept de veto, redactează legiile, sanctionează legiile, votează bugetu.

Limba noastră-i o comoară

Să începem cu contextul. Februarie 2008. Zi normală de iarnă, sesiunea specială de Capacitate. Elevii care nu au promovat capacitatea, mulţi dintre ei fiind inscrişi la scoala profesională, primesc a doua şansă de a da Capacitatea pentru ca după terminarea celor 13 clase să poată da Bacalaureatul.
Materia: Limba şi literatura română.
Subiectul: o scrisoare de la Iulian, membru al unei trupe de teatru, către părinţi, în care sa povestească despre oraş, spectacol etc.
Iată ce a ieşit (voi scrie cuvânt cu cuvânt textul, dovada o aveţi alături):

*scrisul este cu caractere româneşti, deci unde nu e scris cu ş, ţ, ă, î, â este pentru ca am vrut să respect textul original.

Dragă . Mamă şi Tată

Am sosit la Vaslui dimineaţa devreme. Drumul a fost foarte Greu. era.şi era Ploioş şi este totul este bine.
Astăzi o sa vizităm orajul. dar. gastele noaste niau dat. un autobuz. şi mergem. la un. teatru.
Şi din. multe. Formaţi din. toate judeţele.
Au ajus. la tiatru. Naţional.
Şi mâne. în.ţepem spetacol dar nu. mergem prin, dar pe ultimul.
Dragă Mamă şi tată mie dor de. voi să vă. văt. şi m-e. drag de voi.
De bea aştept să vin acasă că nu mai în plate. în ecsicursie că mam plitisit în Gazare.
Şi vă pupă Drag. Iulian.

Senetura Vaslui
18.06.2007